RAPORT ACTIVITATE 2012-2014

 

  1. A.   Conferințe, seminarii, traininguri:

 

1. Gala Bologna la Cluj: conferință de 3 zile despre învățământul incluziv la Cluj – Napoca la care a participat Cosmin Miloș.

2. Conferința OSI: organizată la Istanbul pentru partenerii Open Society Foundations unde a participat Eli cu Zoli și au învățat să facă videomărturii și să spună povestea auto-reprezentanților într-un mod captivant.

3. Conferință Pro Act, București: despre viața în comunitate unde Eli a avut o prezentare în plen prin care a făcut paralelă dintre viața în instituții și viața în comunitate. A avut un foarte mare succes pentru că a prezentat

realitatea din punctul de vedere a unei persoane care a trăit-o.

4. Training conducere Gyula: 3 zile în care conducerea a învățat despre comunicare, foarmarea echipei, conflicte și management. A participat toată conducerea.

5. Curs de engleză: ținut de un profesor de engleză în mod voluntar. Curs intensiv la care au participat membrii Ceva De Spus în mod gratuit.

6. Întâlnire la Grupul din Deva: întâlniri cu autorezprezentanți.

7. Întâlnire la Oradea: întâlniri cu autoreprezentanți.

8. Întâlniri săptămânale Timișoara: în care am discutat mai ales convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

9. EPSA

10. Chișinău

11.Alegeri EPSA

12.Conferință de presă cu Cristi Tzecu înainte de plecarea pe Annapurna.

13. Training board unde am făcut analiza SWOFT a organizației noastre.

14. Formare IPP

15. Conferință New Paths, EPSA, Inclusion Europe.

16. Conferință OSI

17.Conferință Lisabona

18. Participare la Școala de Vară a partenerilor de la Keystone Moldova.

19. Training cu IPP privind Politicile Publice.

 

  1. B.   Activități
    1. Zumba pt ADHD: am dansat Zumba în Piața Operei la invitația Fundației de Abilitare Speranța.

 

  1. Festivalul PLAI: am fost parteneri culturali și 2 zile am desfășurat diferite activități la Muzeul Satului Bănățean (Pune-te în locul meu, Biblioteca vie, Mesajul tău pentru dizabilitate). Activitățile au avut un impact mare, deoarece am fost foarte vizibili și cu multă lume la standul nostru.
  2. Construcție Casa Mihail: am voluntariat 5 zile la construcția unei casa pentru 6 persoane cu dizabilități intelectuale. Doini, Eli, Ghizi, Lăcri, Ralu, Cosmin, Dan, Tibi au pus umărul la treabă și au gletuit, șlefuit, scos cuie, bătut cuie, lipit vată minerală, cărat saci cu ciment, etc.
  3. Mărturii scrise și video pe care le-am promovat pe site și pe facebook.
  4. Film ’’Comunitate nu închisoare’’ în care vorbesc Raluca și Eli despre situația instituțiilor din România. Filmul a fost prezentat la Comisia Europeană și datorită lobby-ului făcut de OSI și acest film Uniunea Europeană monitorizează modul în care sunt cheltuiți banii europeni de către statele membre. Vrem locuințe sprijinite în comunitate și nu izolare în instituții.
  5. Articole site și activitate pe facebook: am ținut la curent membrii asociației, susținătorii și prietenii noștri despre activitățile noastre.
  6. Săptămânal am avut întâlniri pe tema dezvoltării personale.
  7. Semnarea steagului ”Free people from institutions” care a plecat în Munții Alpi datorită lui Ovidiu și Adi pentru a promova dezinstituționalizarea.
  8. Filmare cu TVR despre situația persoanelor ieșite din instituții.

10. Participare la Bega Bulevard unde am făcut activități de conștientizare.

11. Colaborare cu Asociația Capitală Culturală Europeană Timișoara

12. Activități săptămânale cu Anca de dezvoltare personală și viață independentă.

13. Curs săptămânal de autoreprezentare în engleză cu Raluca.

 

 

  1. C.    Întâlniri:
    1. Întâlniri cu conducerea Universității de Vest Timișoara pentru accesibilizarea universității. Colaborăm foarte bine cu Domnul Prorector Mădălin Bunoiu și s-au făcut pași pentru îmbunătățirea accesului studenților cu dizabilități la educație.
    2. Organizațiile studențești: întâlnire cu reprezentanții Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România pentru o colaborare mai bună în spiritul incluziunii studenților cu dizabilități.
    3. Întâlniri cu reprezentanții OSI: Judith Klein, Jens Thummer și Raluca Bunea privind activitatea Ceva de Spus, planuri și strategii
    4. Întâlnire cu reprezentanții OSI, Pro Act Suport și IPP

(Institutul pentru Politici Publice) privind colaborările viitoare pentru dezinstituționalizare!

  1. Audiență viceprimar Stoia: în care conducerea CDS a prezentat problemele cu care se confruntă persoanele cu dizabilități din Timișoara. Urmează să colaborăm pe diferitele puncte cu diferitele departamente ale Primăriei. 6.Inaugurarea sediului: am avut o festivitate de inaugurare oficială unde am invitat membrii, colaboratori, finanțatori și prieteni.
  2. Întâlnire de instructaj cu șoferii RATT cu privire la problemele persoanelor cu dizabilități în mijloacele de transport.
  3. Întâlniri lunare la grupurile noastre de autoreprezentanți.
  4. Întâlnire cu Ana Leu de la Universitatea de Vest privind proiectul de accesibilizare al Universităților.

10.Vizita autoreprezentanților de la Keystone Moldova, care au venit pentru câteva zile să ne cunoască și să învețe din activitățile noastre.

11. Întâlnire Dizabnet

12. Întâlniri cu Boardul Consultativ pentru consolidarea actualului board

13. Întâlniri pe scriere de proiecte cu Roxana Damaschin

14. Întâlniri cu Ilona Mihaies pe management organizational.

15. Întâlnire cu RATT și Poliția locală privind situația persoanelor cu dizabilități în mijloacele de transport în comun.

16. Întâlniri Proiect Capitala Cultural Europeană.

17. Monitorizare împreună cu CRJ.

18.Întâlnire cu boardul Consultativ pentru consolidarea actualului board.

19. Întâlniri cu Roxana Damaschin pentru a învăța scrierea de proiecte.

20. Întâlniri cu Ilona Mihăieș privind managementul organizațional.

21. Întâlnire cu RATT și Poliția locală referitor la problemele cu care persoanele cu dizabilități se confruntă în mijloacele de transport.

22. Întâlniri cu domnul Ioan Boldurean director al teatrului German, pentru achiziționarea unei lize.

 

 

D. Activități și timp liber

1. Ștrand UMT: membrii CDS au acces gratuit la Ștrandul UMT pe baza legitimației ”Ceva de Spus”. Georgiana Ilie ne-a însoțit și a scris un articolul frumos la ”Decât o revistă”.

2. Teatrul maghiar: am fost în vizită pentru a vedea ce se întâmplă în spatele scenei. Directorul teatrului ne-a prezentat teatrul, apoi ne-am pus în pielea actorilor și am jucat în ”Hamlet” și ”Romeo și Julieta”

3. Muzeul de arte și Galeria Calina: am vizitat diferite expoziții și vernisaje. Marius ne-a povestit despre pictură și pictori.

4. ”1 Mai la Clementina”: au fost invitați toți cevadespușii, cu mic cu mare la ”un mic și o bere”  Ne-am distrat, am mâncat, am băut și ne-am veselit.

 

E. Reclamații, sesizări

1. Sesizare CNCD în legătură cu concedierea lui Dan. Am câștigat, iar firma NEWDESK a fost amendată cu 600 lei. După decizia CNCD firma l-a dat în judecată pe Dan pentru anularea deciziei și plata cheltuielilor de judecată. Am angajat un avocat care îl va reprezenta pe Dan în proces.

2. CFR: deoarece trenurile cu care ne-am deplasat nu erau accesibile am făcut reclamație la CFR. Răspunsul lor a fost că ei nu au primit niciun act prin care solicitam vagon accesibil.

 

3. Locuințele sociale oferite de Primărie erau în stare deplorabilă, fapt pentru care am anunțat reprezentanții Primăriei. Deoarece nu s-a întâmplat nimic am ținut o conferință de presă la fața locului.

4. Reclamație la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) privind situația mijloacelor de transport inaccessibile.

5. Scrisoare către companiile de taxi pentru că nu există nici o mașină accesibilă.

6. Reclamație RETIM pentru lipsa accesibilizării.

7. Sesizare către Agenția județeană pentru plăți şi inspecţie socială .

8. Reclamație TAROM pentru că au refuzat accesul Ralucăi în avion.

9. Scrisoare deschisă către Ramona Mănescu ministrul transportului privind accesibilizarea mijloacelor de transport public.

F. Altele:

1. Înființarea Asociației Ceva de Spus: Cosmin Miloș a reprezentat membrii fondatori în procedura de înscriere a asociației. Am avut 2 termene de judecată, iar asociația este înființată.

2. Asociația Ceva de Spus este membră în:

– ENIL, Rețeaua Europeană pentru Viață Independentă

– IE, Inclusion Europe (federație europeană pentru organizațiile persoanelor cu dizabilități intelectuale)

– EPSA, Platforma Europeană a Auto-Reprezentanților

– EDF Youth (Forumul European al Dizabilității) – Raluca Popescu este membră în Comisia Județeană pentru Incluziune Socială

3. Apariții în presă: tion.ro, Agenda, Decât o revistă, Pressalert, Debanat, Timisoara online, Opinia timisoarei etc, bloguri. În activitatea aceasta avem o susținere importantă din partea doamnei Simona Donici care ne-a ajutat foarte mult și în campania ”Parcuri pentru toți copiii”.

G. Finanțatori și Sponsori

1. Inițiativa pentru Sănătate Mentală a Fundațiilor pentru o Societate Deschisă – finanțator principal

2. Alți sponsori: Lieb Benz Oil, Elstad Luxel, Soundcreation.ro, White Vision SRL

Degustare de vin pentru microbuz

În data de 21.11.2013, Asociația Ceva de Spus a ținut o degustare de vin. Intrarea a fost de 75 lei de persoană și banii au fost strânși pentru cumpărarea unui microbuz accesibil. Au participat 30 de oameni și 4 tineri din asociație, Cristina Huțu, Tiberiu Novakovits,Cosmin Miloș și Moldovan Elisabeta. La degustare s-au încercat vinuri din crama Alira .Cel mai important lucru a fost că oamenii au fost deschiși și implicați și ne-au dat o mână de ajutor. Eu am fost pentru prima oară la degustare și m-am simțit foarte bine. Cel mai mult mi-a plăcut licitația pentru că a fost prima data când am văzut acest lucru. Am întâlnit oameni noi cu care am povestit despre ce facem noi și cu ce ne ocupăm la asociație.
Zoli a vorbit oamenilor despre fiecare sticla de vin, despre gust, aromă și despre cum trebuie băut. Înainte să gustăm vinul trebuie turnat puțin în pahar și trebuie mirosit.Paharul de vin se ține de picior și se învârte pentru ca mirosul să fie mai puternic. Când iei prima gură de vin este bine să plimbi băutura în gură pentru a simți mai bine gustul. Știam aceste lucruri de mai demult dar pentruprima oară am văzut mai mulți oameni cum gustă.

L-am avut pe Cristi Țecu ca fotograf profesionist care a făcut poze in timp ce degustam acele vinuri bune.

La final s-a ținut o licitație pentru 4 sticle cu vin Alira și o sticlă magnum. La licitație se cumpără obiecte care sunt primite gratis. Cel care ține licitația pune un preț și cei ce participă urcă prețul. Cel care oferă cel mai mult rămâne cu obiectul.

S-au strâns in total 3885 lei pentru microbuz acesibil pentru Asociația Ceva de Spus.
Mulțumim cramei Alira pentru că ne-a sponsorizat, Bibloteka – sala de lectură pentru găzduire și oamenilor care au răspuns invitației.

Eli

Comunitate, nu instituții!

Sunt Moldovan Elisabeta ,am 35 ani si sunt copreședinte la Asociația ”Ceva de Spus” din Timișoara România. Am crescut 23 de ani în diferite instituții iar în 2003 am ieșit din instituții și am intrat in diferite fundații  unde m-am pregătit pentru comunitate.  Acum trăiesc la rândul meu independent  într-o chirie unde îmi place mult. Pot să spun că de cînd am ieșit din instituție am învățat foarte multe lucruri noi de  care habar nu avem să le fac  în comunitate. Am învățat să îmi plătesc singură cheltuielile, să citesc contorul de apă și curent să îmi fac cumpărături . În instituții nimeni nu ne-a învățat și nici nu ne lăsa să facem lucrurile acestea. Eu mă simt bine acum că sunt pe cont propriu, pot să îmi primesc  prieteni i când  vreau eu , mă simt bine în pielea mea și sunt fericită.

Eu cred că nu este bine  să mai fie instituții deoarece viața este foarte crudă , iei bătaie, îți dau mâncarea la repezeală.Atunci când cineva îți dădea sa mănânci ți-o băga fortat în gură .Te sedează când văd că ești agitat . În loc să-ți  vorbească  frumos,iei bătaie ,ți se fură mâncarea din față,  dușul este o dată pe săptămână iar hainele bune se dau atunci când vine inspecție mare,te bagă  în beci când faci boacăne, nu poți lua decizii.

Orice persoană cu dizabilități poate  trăi în locuințe sprijinite deoarece  poate învăța și face multe lucruri noi . de obicei  lumea  crede că o persoană cu dizabilități nu este în stare să facă prea multe.

Mulți angajați din orfelinate și instituții îmi spuneau că nu sunt bună pentru comunitate,  că nu pot face mare lucru dar am zis că pot mai mult decât cred ei .

Am fost la Mihăilești să ajut și eu ca voluntar pentru că am auzit că se construiește o casă pentru persoanele cu dizabilități intelectuale venite din instituții. Eu cred că fiecare persoană  are  nevoie de o casă și o familie.  Am așteptat  momentul acesta atunci cănd Zoli, persoana noastră de suport, mi-a spus  că se va face o casă pentru persoane cu dizabilități care sunt in instituții .M-am dus cu nerăbdare să ajut la construirea casei cu încă 9 persoane de la Asociația Ceva de Spus. Atunci când am ajuns la locul de fața abia așteptam să i-au trafaletul și să mă apuc de muncă.

Am lucrat bine cu voluntari și am vrut  să ajut deoarece cred că  toți avem nevoie de o casă și de o familie. M-am simțit bine să fiu în preajma  voluntarilor și să vad cât suflet putem pune pentru această casă mare și frumoasă.

Cred că este bine să se construiască cât mai multe case pentru  persoanele din instituții  iar ele să trăiască în comunitate. Ar trebui  nu numai voluntarii să construiască case.Statul Român ar trebui să aloce bani pentru locuințe sau chirii pentru persoanele cu dizabilități.

Ceva de Spus, Zis și Făcut!

Pregătirea călătoriei spre Mihăilești a începe încă de sâmbătă, când Raluca se hotărăște să sune pentru a cere celor de la CFR un vagon accesibil.

‘’-Bună dimineața, aș dori să fac și eu o rezervare pentru un vagon accesibil, marți dimineața… – nu apucă să-și termine fraza.
-Ăăă…vagon accesibil?!! Domnișoară, cum vine asta accesibil? Eu nu știu despre ce vorbești. – se aude o voce mirată de la celălalt capăt al telefonului.
-Da, am văzut pe site-ul CFR că oferiți serviciul PMR (persoane cu mobilitate redusă) ’’ spune hotărâtă Raluca.

’’Oi fi greșit numărul?Nu,uite că am format bine’’se consoleză Ralu preț de câteva secunde.

“-Aaa cred că avem pe site așa ceva. Completează formularul.’’ beep beep se aude dintr-o dată, țiuind în urechi, tonul ocupat al telefonului.
Totuși Raluca își face curaj și completează formularul .

Luni dimineața, la sediul asociației se pun la punct ultimile detalii.
– Ok trupă,după cum știți mâine dimineață plecăm spre Mihăilești. Ne vom vedea la gară dimineață la 6 fără un sfert – ne spune clar dar pe un ton calm Zoli cel care ne “suportă” în toate lucrurile. Să aveți la voi haine de scandal (asta însemnând haine de lucru) continuă el.
-Abia așteptăm să plecăm! -se armonizează la unison vocile entuziasmate ale celor 8 voluntari , mai ceva ca un cor de profesioniști .

În sfârșit, ziua mult așteptată a venit, iar echipa formată din Raluca, Eli, Doini, Lăcri, Ghizela, Vali, Dan, Cosmin, Tibi și Zoli se întâlnesc în gara de Nord așa cum era stabilit. Însă odată ajunși pe peron constatăm cu stupoare că nu ne rămâne de făcut nimic altceva decât să ne descurcăm singuri la urcarea în tren. Și ne sprijinim unii pe ceilalți, așa cum o facem de fiecare dată. Bine-nțeles, avăndu-l alături și pe Zoli, persoana noastră de suport.

‘’Lasă, Ralu, nu te necăji, o rezolvăm noi cumva…’’ o atinge Lăcri cu mâna pe umăr în semn de consolare și îi zâmbește.

În cele două compartimente încet încet se instalează liniștea. Din când în când, se aud răsete, iar mai apoi facem poze, mândrii, cu steagul care poartă chiar semnăturile autoreprezentanților și pe care stă inscripționat un mesaj ferm ’’FREE PEOPLE FROM INSTITUTIONS!’’ Citeşte mai departe …

Panouri de plută adevărate opere de artă

Vă povestim un pic despre dopurile de plută. Dopurile de plută sunt de la sticlele de vin pe care oamenii le consumă. Noi le refolosim pentru că dopurile sunt bune pt tablouri.
Le facem pentru că ne place foarte mult activitatea asta. Tablourile pe care le facem sunt foarte interesante.

Prima dată cumpărăm rama. O șlefuim după care o vopsim. După ce se uscă aranjăm dopurile în ramă. Nu-i ușor pentru că ia foarte mult timp până facem să încapă toate dopurile. Ele trebuie să se potrivească și să și arate bine. După ce le-am aranjat le lipim cu aracet ca sa nu cadă mai târziu.

Panourile sint folosite ca ornament si ca sa agățăm hârtii să nu uităm anumite lucruri inportante de care tb sa tinem cont ca trebuie rezolvate.

Panourile le oferim cadou celor care donează bani asociației noastre.
Cine dorește poate să ne contacteze și le facem cu drag.

După ce se golește sticla de vin, majoritatea oamenilor aruncă dopurile de plută. Noi le strângem, deoarece le refolosim și creăm opere de artă sau panouri de plută în funcție de ce vedeți când vă uitați la un asemenea tablou.

Citeşte mai departe …

Convenția ONU, ușor de înțeles

Anul acesta am început să discutăm despre Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Convenția ONU este o lege care este respectată de mai multe țări. Și România este obligată să respecte această lege.

După ce vom termina discuțiile vom traduce Convenția ONU în limbaj ușor de înțeles. Foarte multe persoane din instituții de tip cămin-spital nu cunosc drepturile pe care le au. Noi îi vom ajuta pentru a învăța ce drepturi au.

Până atunci vă spunem lucrurile cele mai importante din Convenția ONU:
– Articolul 19 spune clar că persoanele cu dizabilități trebuie să trăiască în comunitate și nu izolate în instituții.
– Persoanele cu dizabilități au dreptul să aibă o familie, să se căsătorească și să aibe copii.
– Statul Român trebuie să facă totul pentru ca persoanele cu dizabilități să aibe acces la orice informație importantă, de exemplu: informațiile Primăriei, Guvernului, băncilor, spitalelor, poliției, etc.
– Trebuie să asigure și accesul fizic în toate clădirile unde funcționează servicii publice.
– Persoanele cu dizabilități au dreptul să meargă la grădiniță, școală și facultate împreună cu ceilalți copii și tineri fără dizabilități. Dacă nu se pot deplasa, au dreptul la profesori care să-i învețe acasă.
– Persoanele cu dizabilități au dreptul la un loc de muncă și la un venit decent.
– Persoanele cu dizabilități au dreptul să voteze, să ia decizii și să-și spună părerea, iar dacă simt că au fost nedreptățite pot merge la tribunal să-și caute dreptatea.
– Persoanele cu dizabilități au dreptul să înființeze organizații, și pot face parte din mai multe organizații.
– Persoanele cu dizabilități au dreptul să se distreze în comunitate, să meargă la film, teatru, concerte, ștranduri și alte locuri unde se relaxează. Au dreptul să facă sport și să călătorească.

Vă ținem la curent cu informațiile din Convenția ONU după ce le discutăm. Dacă vreți să participați la discuții vă așteptăm în fiecare joi, de la ora 17,30 la sediul Ceva de Spus (str. Munteniei nr.6)

Noi vrem să fim respectați și apreciați pentru ceea ce știm să facem. Nu vrem milă, ci respect!

Citeşte mai departe …

Muncă, distracție, autoreprezentare

Trei zile petrecute la Buziaș pline de activități: jocuri, discuții, prieteni și colegi noi, filmări, plimbări, decizii, mărturii, într-un cuvânt autoreprezentare.

În perioada 27-29 februarie la Buziaș am organizat o întâlnire de lucru, iar cu această ocazie ne-am lărgit echipa. Împreună cu Lizuca, Raluca, Cosmin, Andrei și Dariu am discutat despre autoreprezentare, ne-am spus dorințele și alături de ele am făcut un colaj în care am descris viața văzută prin ochii noștri, sarcină de care nu au scăpat nici cele trei mămici care ne-au însoțit și care sunt alături de noi necondiționat în lupta noastră de zi cu zi. Citeşte mai departe …

Peniche

Aşa cum probabil aţi văzut din postările anterioare, eu împreună cu mama mea, Cristi si cu un grup de la Pentru Voi, am fost în Peniche, Portugalia, la o conferinţă internaţională pentru autoreprezentanţi.

Pentru noi a fost o experienţă inedită, care ne-a schimbat, iar tot ce am văzut acolo ne-a motivat foarte mult.

Au fost trei zile în care am învăţat foarte multe lucruri, participând la atelierele care au fost ţinute de autoreprezentanţi. Citeşte mai departe …

Chişinău

În luna noiembrie 2010, grupul nostru de autoreprezentanţi a participat la o conferinţă în Chişinău. În cadrul acestei conferinţe am avut plăcerea de a cunoaşte oameni deosebiţi, a căror poveste de viaţă ne-a încurajat şi motivat. Pe durata celor trei zile de conferinţă am împărtăşit experienţele noastre, dar în acelaşi timp ne-am gândit la ce am putea face pentru cei aflaţi în situaţia noastră. Am vizionat deasemenea şi materiale video în care am auzit şi poveştile altor autoreprezentanţi din alte ţări. Deşi poate la început ne-a fost greu să ne spunem povestea de viaţă, după vizionarea filmuleţelor ne-am deschis şi am început să vorbim despre noi şi experienţele prin care am trecut fiecare. Citeşte mai departe …