Scrisoare deschisă adresată Ministrului Fondurilor Europene cu privire la finanţarea serviciilor sociale în viitorul exerciţiu financiar 2014 – 2020

În luna februarie am semnat alături de Institutul pentru Politici Publice (organizație din București) o scrisoare deschisă. Prin această scrisoare care cerem Guvernului României să nu mai investească bani în renovarea și construirea instituțiilor rezidențiale ci să facă locuințe protejate și servicii în comunitate. Toate persoanele cu dizabilități au dreptul să trăiască în comunitate, să muncească, să-și întemeieze o familie și să aibă o viață decentă. Asta spune și Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, care trebuie respectată și aplicată și în România.

Scrisoarea a fost semnată de mai multe organizații care vor ca persoanele cu dizabilități să aibă o viață mai bună.

Stimate domnule Ministru,

Ne adresăm dumneavoastră în contextul finalizării, cel puţin la nivel formal, a primei etape a procesului de consultare la nivelul Comitetelor Consultative Tematice de la ministere cu privire la stabilirea priorităţilor strategice naţionale în legătură cu viitorul exerciţiu financiar 2014 – 2020 şi preluarea, de către Ministerul Afacerilor Europene, a misiunii de finalizare a documentului strategic în domeniu (varianta care circulă public în acest moment fiind cea denumită Identificarea nevoilor de dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020).

În baza experienţei, implicit a studiilor aprofundate realizate în ultimii 10 ani, vă solicităm respectuos, domnule Ministru, să aveţi în vedere următoarele observaţii care concretizează obiectivele pe care statul român apreciem că ar trebui să şi le asume mai ferm, în ce priveşte una dintre cele mai mari provocări ale acestui secol, anume: promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei, respectiv promovarea ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă. Observaţiile noastre se concentrează asupra unuia dintre grupurile vulnerabile cele mai discriminate în România – persoanele adulte cu dizabilităţi.

Avem această aşteptare privind asumarea, de către Guvernul României, a unor obiective cu adevărat orientate către creşterea calităţii vieţii persoanelor aparţinând unor grupuri vulnerabile nu numai din perspectiva oportunităţilor generate de fondurile structurale, dar mai ales datorită angajamentelor asumate de către ţara noastră, încă din 2010, prin ratificarea Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi.

Pe acest fond, considerăm că în cadrul unui document care are drept scop acela de a sintetiza direcţiile prioritare de acţiune/obiectivele tematice în baza cărora se vor orienta finanţările în perioada 2014 – 2020 ar fi trebuit să existe cel puţin o serie de propuneri concrete care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor tematice anunţate, precum cele menţionate mai jos :

• Pentru creșterea posibilităților de angajare a persoanelor cu dizabilități

1. Finanţarea serviciilor de tip angajare asistată prestate de către furnizori autorizați de servicii de ocupare publici sau privați (în conformitate cu HG nr. 277/2002, în baza unor standarde clare de performanţă)
2. Acordarea dreptului participării la programe de formare profesională a adulților şi persoanelor care nu au absolvit un ciclu şcolar complet (situaţie extrem de frecvent întâlnită în rândul persoanelor cu dizabilităţi).
3. Stabilirea unor indicatori minimali cantitativi şi calitativi privind angajarea/plasarea pe piaţa liberă a muncii a persoanelor cu dizabilităţi în proiectele de incluziune socială – în special în proiectele din domeniul economiei sociale
4. Finanţarea de proiecte privind accesibilizarea şi adaptarea mediului de lucru pentru persoanele cu dizabilităţi diverse (fizice, mentale, senzoriale)
5. Finanţarea multi-fond a proiectelor care au ca obiectiv integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi şi/sau creşterea plafoanelor de cheltuieli de tip FEDER pentru a permite achiziţia de echipamente, tehnologii asistive etc. pentru accesibilizarea locurilor de muncă

În prezent, deşi legea prevede faptul că angajatorii cu peste 50 de angajaţi au obligaţia de a integra pe piaţa muncii minim 4% persoane cu dizabilităţi, nici măcar instituţiile publice nu respectă această prevedere: în medie, Ministerele au sub 1% persoane cu dizabilităţi angajate, în timp ce în administraţia locală media ponderii angajaţilor persoane cu dizabilităţi este de 2%.

Alternativele oferite – acelea de a plăti în cuantumul salariilor aferente persoanelor cu dizabilităţi o sumă către bugetul de stat sau de a cumpăra produse/servicii de la unităţi protejate autorizate – nu sunt de natură să încurajeze în mod real incluziunea pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi. Mai mult, în anumite situaţii legislaţia incidentă în domeniu nu respectă dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilităţi (ex: acest drept le este interzis persoanelor cu dizabilităţi puse sub tutelă).

• Pentru îmbunătățirea calității vieții în comunitate a persoanelor cu dizabilităţi

6. Finanţarea infrastructurii sociale a serviciilor dezvoltate în comunitate, concomitent cu sistarea finanțării obiectivelor de menţinere/reabilitarea/extinderea instituţiilor rezidenţiale din fonduri structurale.

Tragem din nou un semnal de alarmă autorităților statului român că finanțarea – care atinge în acest moment un nivel de peste 25 milioane de euro[1] – a modernizării și chiar extinderii centrelor rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități din mai multe locuri din țară, în care (în pofida investițiilor în infrastructură) viața beneficiarilor nu s-a îmbunătățit cu nimic, va duce mai devreme sau mai târziu la sancționarea țării noastre de către forurile europene. Asemenea investiţii în infrastructură de tip centru rezidențial de mare capacitate sunt considerate de alte state membre ilegale în contextul ratificării de către UE a Convenţiei pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabolităţi[2]. Din diverse motive, autoritățile statului român refuză să accepte că investiția financiară în aceste instituții rezidențiale, cu beneficiari care ajung și la 300[3], înseamnă privarea unor cetățeni români cu anumite dizabilități de dreptul la o viață normală şi de o serie de alte drepturi fundamentale, încălcând Convenţia care este parte din legislaţia naţională.

Sunt state membre ale UE, cum ar fi Slovacia, care au modificat, cu argumente corespunzătoare în negocierile de la Comisie, chiar conţinutul Programelor Operaţionale în cadrul actualului exerciţiu financiar pentru a se alinia la prevederile Convenţiei în ceea ce priveşte crearea de servicii în comunitate pentru persoanele cu dizabilităţi, dând posibilitatea imediată unor investiţii de aprox. 180 de milioane de euro în închiderea centrelor rezidenţiale şi dezvoltarea de servicii în comunitate. România refuză să accepte această problemă iar sistemul public este refractar la deschiderea contractării serviciilor de către operatori privaţi. Propunem pe această cale utilizarea fondurilor pentru infrastructură socială disponibile în viitorul exerciţiu financiar pentru dezvoltarea serviciilor în comunitate – respectiv locuinţe protejate şi sprijinirea procesului de dezinstituţionalizare, precum şi servicii de sprijin şi servicii de recuperare.

În fine, atragem atenția că acest obiectiv este explicit şi în Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind dispozițiile specifice aplicabile Fondului european de
dezvoltare regională (care vorbește foarte clar despre tranziţie de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale!) respectiv obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006.

• Pentru creșterea accesibilității la servicii şi la mediul fizic pentru persoanele cu dizabilităţi

7. Criteriul accesibilităţii mediului fizic, respectiv a celui comunicaţional trebuie să devină unul eliminatoriupentru toate proiectele finanţate din fonduri structurale, nu doar cele care au drept obiectiv explicit incluziunea socială

Vă semnalăm că, în prezent, nivelul de accesibilitate a serviciilor/mediului fizic pentru persoanele cu dizabilităţi a atins un nivel critic – sub 50% din municipiile reşedinţă de judeţ din România au infrastructură rutieră accesibilizată pentru persoane cu diferite dizabilităţi accesul la servicii de informare/comunicaţii pentru persoanele cu dizabilităţi este cvasi-inexistent (ex: nu există în instituţiile publice/instanţe servicii/materiale disponibile în limbaj Braille, limbaj uşor de înţeles, interpreţi pentru persoanele cu deficienţe de auz şi vorbire etc.).
Apreciem că documentul invocat anterior, în forma sa prezentă, nu este de natură să acomodeze aceste propuneri, prin urmare vă solicităm, domnule Ministru, să retrageţi din consultare acest document şi să repuneţi în discuţie o versiune care să cuprindă alternative viabile inclusiv în ceea ce priveşte incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi. Vă mulţumim anticipat, asigurându-vă totodată de întreaga disponibilitate a organizaţiilor semnatare de a contribui cu sugestii şi propuneri concrete în acest sens, astfel încât oportunitatea oferită de fondurile structurale în România să fie canalizată în primul rând înspre creşterii calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi pe care sperăm ca şi Domnia voastră să o vizaţi.

Cu deosebit respect,
Elena Iorga, Director de programe, Institutul pentru Politici Publice
Angela Achiţei, Preşedinte executiv, Fundaţia Alături de Voi
Andreia Moraru, Director executiv, Fundaţia Alpha Transilvană
Francisc Simon, Preşedinte, Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România
Nicoleta Predescu, Manager general, Asociaţia Pro ACT Suport
Elisabeta Moldovan, Co-preşedinte, Ceva de Spus
Raluca Popescu, Co-preşedinte, Ceva de Spus

[1] Prin Programul Operaţional Regional, DMI 3.2 gestionat de AMPOR
[2] The European Union and the right to Communiy Living: Structural Funds and the European Union’s Obligations under the Convention on the Rights of Persons with Disabilities, autori: Camilla Parker şi Luke Clements, 2012.
[3] Care se întâmplă în acest moment nu numai din Fonduri Structurale dar și de la Bugetul de Stat prin Programe de Interes Național în valoare de peste 30 de milioane de euro destinate modernizării – deci menținerii – centrelor rezidențiale pentru persoane adulte cu dizabilități.

One Response to Scrisoare deschisă adresată Ministrului Fondurilor Europene cu privire la finanţarea serviciilor sociale în viitorul exerciţiu financiar 2014 – 2020
  1. amalia Reply

    Trebuie sa se ia in considerare si faptul ca persoanele cu dizabilitati (psihosociale, intelectuale, si de alta natura) sunt institutionalizate in spitale de psihiatrie si centre medico-sociale de psihiatrie, care pot ajunge si chiar depasi 1000 de paturi, respectiv 150-200 de beneficiari. Utilizarea Conventiei ONU presupune ca detentia in aceste institutii pe criteriul dizabilitatii (facilitata de legislatia nationala) trebuie promovata ca fiind o violare a dreptului la libertate, iar tratamentele involuntare incalca dreptul la consimtamantul liber exprimat. Trebuie de asemenea sa se puna accent pe faptul ca atata timp cat persoanele cu dizabilitati pot fi private de capacitate juridica, ele nu exista in fata justitiei si deci sunt extrem de vulnerabile abuzurilor din comunitate si institutii. Pana la urma asta este si problema, cum este interpretata Conventia si de catre cine. Persoanele cu dizabilitati au din pacate un rol marginal, dar pe plan international exista lucrari ale persoanelor cu dizabilitati si organizatiilor acestora care pot fi utilizate pentru a intelege pe deplin Conventia. Am scris o lucrare cu referire la implicatiile Conventiei pentru persoanele cu dizabilitati psihosociale, care poate fi consultata la: http://goo.gl/6vPwC

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *