Conferinţa din Barcelona

În data de 7 am plecat cu persoana mea de suport Zoli la o conferinţă în Barcelona.
La conferinţă au participat organizaţile partenere ale finanţatorului nostru.
Finanțatorul nostru se numește Open Society Mental Health Initiative.
Tema conferinţei a fost cum să ne spunem povestea cu ajutorul pozelor.
La conferinţa am învăţat lucruri noi despre poze si cum să facem un site mai bun.
La conferinţă am spus povestea lui Dan.
Am prezentat şi filmuleţul despre accesibilizare a Ralucăi.
În timpul liber am vizitat oraşul din Barcelona.
Am fost cu autobuz descoperit şi am făcut turul oraşului.
Am mai vizitat şi muzeul de vinuri cu obiecte vechi cu care se lucra vinul cu mulți ani în urmă.
Am dansat în ultima seară cu colegii la un restaurant.
Am văzut că oraşul este foarte accesibil pentru persoanele cu dizabilităţi.
Au rampă, lift la metrou, taxiuri accesibile şi bordurile foarte joase pt persoanele cu dizabilităţi.
Conferinţa a durat 5 zile.
Eu m-am simţit foarte bine pentru că am fost inclusă in toate lucrurile şi în comunitate.

Moldovan Elisabeta
Copreședinte








Muntele Mic – locul unde dorințele MARI se împlinesc

Până acum, urcatul muntelui pentru mine părea ceva de neatins , însă dorința mea de a-l vedea măcar o dată de aproape, a rămas acolo în suflet, nerostită . Așa că în momentul în care am aflat că se va organiza o mică expediție de urcat pe munte, am știut că nu vreau să ratez o asemenea ocazie.

Sâmbăta aceasta, Dan , Simona și cu mine,am avut ocazia să scăpăm de zăpușeala din oraș și să ne răcorim trupurile și sufletele la Muntele Mic, alături de 35 de voluntari inimoși.

Trebuie să recunosc, tot drumul pe autocar, în mintea mea mă întrebam:”oare chiar e posibil?” ”voi reuși?”

Puțin mai târziu, îndoielile mele aveau să fie spulberate, în clipa în care aveam să facem cunoștință cu cei care aveau să ducă greul alături de noi și să ne însoțească pe toată durata traseului. Ne-am împrietenit imediat și am avut sentimentul că ne-am fi cunoscut de mult timp. Mi-a plăcut că ne-au privit și tratat natural.

Ne-am împărțit în echipe, am legat scaunul rulant de frânghii și așa am început să urcăm 5 km pe munte. Când traseul a devenit mult prea dificil , am urcat în ham și am fost purtată în spate încă 2 km.

Odată ajunși sus, bucuria a fost mare și am simțit că toată oboseala acumulată a meritat.

Am plecat de acolo foarte fericită, cu o nouă dorință: îmi doresc ca tot mai multe persoane cu dizABILITĂȚI să poată trăi ce am trăit și eu în COMUNITATE!

Mulțumim tuturor pentru efortul depus!

Raluca Popescu
Copreședinte






Episodul 2

Viva prieteni din România!

Și iată că a venit momentul când vă povestesc ce s-a întâmplat frumos în astea 2 săptămâni.

De când nu v-am scris a plouat, acum e foarte frumos afară și e soare iar noi ne pregătim pentru Braga Romana, un festival foarte căutat în Regiune.

Sunt foarte bucuros să vă anunț că sâmbăta am fost pe Esdadio Municipal de Braga. Acolo a avut loc un meci de fotbal între Braga vs Maritimo. A fost un meci foarte frumos dar din pacate s-a terminat dezamăgitor pentru Braga. Ceea ce a fost foarte frumos a fost că vice-presedintele Camerei Muncipale din Braga ne -a luat cu mașina personală. Am avut parte de un tratament V.I.P. Ne-am bucurat extrem de mult de această ocazie.

Vă pup cu drag,
Cosmin

Noutăți din Portugalia

Episodul I

Salutare!

Au trecut mai bine de 2 săptămâni de când sunt aici în Braga.

Din păcate, nu am vazut persoane tinere cu o dizabiltate fizică sau intelectuală plimbandu-se pe străzile din Centru Bragăi.Nici măcar stând la o terasă, și toate acestea se rezumă la accesibilizare.
Joi în data de 23 aprilie, am avut un party de bun venit in Braga unde au fost invitate și autoritățile din oraș. Am făcut mâncare tradițională din țările noastre . Suntem 5 care stam în casă: Mylene din Franța ,Gherry din Bulgaria, Bory Claudiu și cu Subsemnatul din Romania. Din fericire, am apărut și în presa locală momentan.

Duminică în data de 12 aprilie, am fost să vizităm Amaers, o localitate drăguță și micuță din Nordul Bragăi, într-o zonă de munte foarte frumoasă .Am filmat slujba de Paști de acolo.
Am început să învăț portugheza și îmi place foarte mult. Avem o profesoară tânără, și vinerea după ce terminăm cursul mergem la o terasă să mai povestim.

Episodul următor peste 2 săptmâni.

Vă pup,
Cosmin

Timotion – o experiență frumoasă!

Iată că a venit și mult așteptata zi de 25 Aprilie când 1200 de oameni s-au mișcat împreună la Timotion!

Eli, Dana, Lavinia, Simona și Anca au participat la cursa pentru începători iar Andrei, Andreea și eu, am participat la cursa Distracție pe roți!

Cu fiecare 3, 2, 1 până la începerea propriilor curse, entuziasmul și bătăile inimii noastre deveneau tot mai puternice! Să vedem atăția oameni fericiți care fac mișcare și se încurajau unii pe ceilalți pe durata curselor când „semnele” de oboseală începeau să se simtă, a fost tare plăcut!

Am avut ocazia cu aceeași emoție și entuziasm să strângem mâna și să mulțumim celor care au alergat pentru noi, susținând proiectul Drepturile noastre pe înțelesul tuturor! Suntem copleșiți să vedem câți oameni minunați s-au mobilizat pentru noi, iar cu ajutorul lor am reușit să strângem suma de 4,680 RON. Sumă care va fi folosită pentru tipărirea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, sub forma unor broșuri, traduse în limbaj ușor de înțeles pentru persoanele cu dizabilitate intelectuală din Timișoara.

Frumoasa noastră experiență s-a încheiat pe melodia celor de la Queen: We are the champions ! Ne-am simțit adevărați campioni! Am reușit încă o dată să ne depășim limitele și să arătăm că avem Ceva de Spus!

Mulțumim Timotion pentru experiența minunată, și tuturor celor care au fost alături de noi și ne-au sprijinit în lupta noastră!

Raluca Popescu
Co-președinte






O Duminică plină de aventuri la Operă

Duminica Floriilor a fost una ploioasă și friguroasa. Totuși nu ne-am lăsat intimidați de vremea urâtă și am fost la Operă să vedem spectacolul Cavalleria rusticana.

Experiența a fost interesantă pentru noi, dar trebuie să recunoaștem: am avut parte de multe aventuri! 🙂

De exemplu, la intrarea în clădirea Operei se afla o rampă abruptă pe care cu greu am putut-o urca deoarece afară ploua și era umedă.

Spațiul dintre uși era foarte îngust. Ca să pot intra în clădire dar și în sala de spectacol, mereu agățam o ușă la roată.

Deși am solicitat ajutor pentru a putea ajunge în sala de spectacole, nu am primit nici un ajutor din lipsă de plasatori. Astfel, am fost nevoiți să ne descurcăm pe cont propriu.
Din lipsa accesibilizării, scaunul rulant a fost luat pe sus și a fost urcat 1 etaj până în sala de spectacol. Mai târziu, aveam să aflu că au fost chemați și Pompierii care să ajute la ridicarea scaunului. Nu a mai fost nevoie, căci deja eram în sală. 🙂

În sala de spectacol am stat pe rândurile din spate. Spațiul era atât de îngust încât scaunul rulant nici nu încăpea amplasat mai în față. De altfel, scaunul rulant stătea în pantă, lucru care mi-a dat o stare de disconfort pe toată durata spectacolului. Vizibilitatea a fost destul de slabă acolo unde am stat,scaunul din fața mea era gol, și așa am reușit să mai zăresc câte ceva pe scenă.

Pentru a putea ajunge la baie am mai urcat niște scări. Ușa era foarte strâmtă iar scaunul rulant a intrat foarte greu. De asemenea, chiuvetele erau amplasate prea sus pentru a putea ajunge să mă spăl pe mâini.

Lui Eli i-a fost greu să-și dea seama unde se lasă haina, sau să vadă unde era toaleta. Nu erau afişe care să o ajute să se poată orienta, care să arate unde să mergi să iti laşi hainele sau la toaletă. În sală nu a ştiut unde îi este locul sau când se termină spectacolul. Informațiile erau foarte greu de înţeles pentru o persoană cu dizabilitate intelectuală. Pictogramele și o scurtă descriere a programului într-un limbaj ușor de înțeles ar fi ajutat mult.

Lipsa unei balustrade a fost de asemenea o problemă. Danei i-a fost greu să urce scările fără să se poată țină de o balustradă.

Nici pentru Simona nu a fost ușor. Ușile în sala de spectacol erau glisante și trebuia mereu să se ferească să nu o lovească.

Aceste probleme nu ar trebui să existe când vine vorba despre ACCES la cultură. Ne dorim găsirea celor mai bune soluții la problemele menționate, iar persoanele cu dizabilități să se poată bucura de un spectacol fără să întâmpine obstacole.

Raluca Popescu
Copreședinte





#CândoameniiVINaproape la Salonul ROvinHUd!

În perioada 14-16 Noiembrie 2014, Ceva de Spus a avut un eveniment de 3 zile la Hotel Timişoara. Evenimentul a fost cu degustări de vin.

În aceste 3 zile au participat expozanţi şi oameni care iubesc vinul.

Membrii de la Ceva de Spus împreună cu voluntarii au ajutat la spălat pahare,la vândut bilete, verificat brăţări, împărţit pahare și caiete cu program şi pixiuri.

Au fost şi cursuri pe care specialiştii în vinuri le-au ţinut oamenilor.

La acest eveniment a venit din Anglia Doamna Jancis Robinson cu Nicholas Lander..

Doamna Jancis, este o specialistă în degustarea vinurilor.

A 2 a zi am avut o cină cu oamenii care au dorit să liciteze vinuri şi 2 cărţi ale lui Jancis Robinson şi a lui Nicholas Lander.

Am cunoscut oameni şi ne-am făcut noi prieteni .

Colega noastră Geanina, a avut o prezentare de modă cu rochii create de ea.

Manechinele ţineau în mână câte o sticlă de vin.

Tot câștigul evenimentului va fi folosit pentru a avea un microbuz accesibil.

Evenimentul a fost cu succes şi le mulţumim celor care au sprijinit Asociaţia Ceva de Spus.

În zilele noastre, puțini mai sunt cei care fac din pasiunea lor ceva extraordinar. Nu doar pentru ei dar și pentru cei din jur.

Tot din pasiune s-a născut și Salonul RovinHUd!

Un eveniment organizat de voluntari inimoși și 10 autoreprezentanți din cadrul Asociației Ceva de Spus. Un eveniment cu mult bun gust, în care iubitorii vinului au putut degusta și învăța de la cei mai buni specialiști ai lumii.

O prezență importantă a fost cea a doamnei Jancis Robinson, Master of Wine, consultant al Cramei Regale, a Reginei Elisabeta a II-a. Aceasta susținut masterclass-uri, împreună cu cei mai buni specialiști din lumea vinicolă lucru care ne-a bucurat și onorat.

Pe parcursul celor 3 zile, am ajutat la spălat pahare,la vândut bilete, am verificat brăţări și am schimbat gheața pentru expozanți, am împărţit pahare, caiete cu program şi pixuri. În toate acestea, am fost exigenți pentru că ne-am dorit calitate în toate.

Cina de sâmbătă seara a fost cu emoții pentru noi. Au avut loc licitații de vinuri excepționale iar colega noastră Geanina Bolba și-a prezentat colecția Cameleon. Manechinele țineau câte o sticlă de vin în mâini, sala umplându-se astfel de admirație și ropote de aplauze!

Apoi, cu o emoție copleșitoare am povestit despre Ceva de Spus și lupta noastră pentru a ne face vocile ascultate.

Ne place să credem că încă o dată, am reușit să rupem bariere, să ne depășim propriile limite, iar prin vin, să unim oameni extraordinari!

#CândoameniiVINaproape de noi, împreună am scris: RESPECT, ABILITATE, CALITATE la Salonul ROvinHUd!

Pentru toate acestea, vă mulțumim!

Raluca Popescu
Copreședinte

START Mobility 4 Disability!

În ultima perioadă, suntem tot mai plăcut impresionați să vedem cum oamenii frumoși se alătură luptei noastre.

Așa este și cazul prietenilor noștri,Ovidiu și Adi care mereu au fost alături de noi, ducând mesajele noastre de conștientizare, pe culmi înalte.

Și de această dată sunt alături de noi … doar că de data aceasta, la sol. 🙂

Mai exact, weekendul acesta, vor alerga pentru noi sub deviza „Start Mobility 4 Disability”!

Și pentru că ne dorim să avem o mobilitate mai bună, nu ne-a fost deloc greu să alegem această deviză.

La sosire, noi îi vom aștepta, urmând apoi să luam cina împreună.

Fie că alergăm sau stăm pe loc, un lucru este foarte important: orice ar fi, sa CONTINUĂM lupta!

Mulțumim pe această cale:
Ovidiu Iusan
Adrian Andras
sponsorului CAF Outdoor Sport Equipment, Clubul Sportiv Universitar „Politehnica Timisoara”, Diesel Fitness Miscare la Înălțime, si nu in ultimul rând doamnei Simona Dinculescu.

Raluca Popescu
Copreședinte

Noi cu cine votăm?

Aceasta e întrebarea pe care o avem cu toții în preajma alegerilor prezidențiale.

Au trecut 4 ani de la ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități în România. Totuși, nici în acest moment aceasta nu este respectată iar România nu și-a asumat încă o Strategie clară care să arate un angajament ferm față de situația persoanelor cu dizabilități.

A fost momentul prielnic pentru a pune tuturor candidaților la alegerile prezidențiale următoarele întrebări:

1. Noi, persoanele cu dizabilități ne confruntăm cu o serie de probleme. Prima dintre acestea este legată de accesibilitate: începând cu ieșirea din propriile locuințe, folosirea mijloacelor de transport în comun în orașe până la deplasarea cu CFR-ul. A doua ține de standardul extrem de scăzut de viață: persoanele cu dizabilități trebuie să se descurce cu doar 293 lei pe lună, fiind refuzate pe piața muncii, iar copiii cu dizabilități în școlile de masă. Toate acestea fac ca participarea noastră în comunitate să se lovească la tot pasul de obstacole – legislative, practice sau de mentalitate.
Dumneavoastră cum vă veți asigura că persoanele cu dizabilităţi sunt incluse în comunitate?

2. În procesul decizional, părerea noastră, a persoanelor cu dizabilități nu este cerută nici măcar în politicile publice care ne privesc în mod direct. Datorită experiențelor dificile prin care am trecut atât în instituții rezidențiale, dar și în comunitate, considerăm că opinia noastră este extrem de importantă atunci când se iau decizii care ne vizează direct.
Dumneavoastră cum vă propuneți să implicați pe viitor persoanele cu dizabilităţi în luarea deciziilor?

3. Din păcate, România a investit deja fonduri structurale de valori semnificative în renovarea instituțiilor rezidențiale segregaționiste pentru persoanele cu dizabillități. În aceste instituții au loc abuzuri grave iar accentul nu se pune pe dezvoltarea personală a persoanelor cu dizabilități și pe nevoile individuale ale acestora. Este dreptul fiecărui cetățean de a trăi în comunitate și de a participa activ la viața ei și nu de a fi închis în aceste instituții, acest fapt constituind o încălcare flagrantă a dreptului la viață în comunitate statuat de Convenția ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, ratificată de România în anul 2010. Câte instituţii veţi închide în următorii 5 ani? Cum veţi sprijini ca persoanele cu dizabilităţi să trăiască în comunitate și să beneficieze de servicii comunitare

4. De ce credeţi că persoanele cu dizabilităţi ar trebui să vă aleagă?

Nu de promisiuni avem nevoie, ci de fapte!

Prin urmare, cea / cel care va avea viziune și va lupta pentru îmbunătățirea calității vieților noastre, va primi nu doar admirația noastră, dar si votul nostru! Și nu suntem puțini!

Raluca Popescu
Copreședinte

Conferinţa din Vilnius

Din data de 22.10 până în data de 25.10 am fost la o conferinţa în Vilnius.

La conferinţă au participat profesionişti, Boardul Inclusion Europe, autoreprezentanţi şi părinți care au copii cu dizabilitatăţi.

Tema conferinţei a fost cum se respectă Convenţia ONU pentru Persoanele cu Dizabilități în Lituania.

Asociaţia pentru Persoanele cu Dizabilităţi Intelectuale VILTIS a organizat conferinţa.

Am participat la întâlnirea cu bordul Incusion Europe, unde sunt membră.

S-a discutat despre planul 2015- 2017, buget , despre schimbările din Inclusion Europe, cum trebuie sprijiniţi membri EPSA ca persoanele cu dizabilităţi să fie mai active.

Am avut skype cu reprezentanţii Inclusion Internaţional despre cum să colaborăm mai bine.



Page 7 of 13« First...56789...Last »